1 A\adar, zic: Nu cumva Dumnezeu |i-a lep[dat poporul? Doamne fere\te! C[ \i eu sunt israelit, din semin@ia lui Avraam, din tribul lui Veniamin. 2 Nu |i-a lep[dat Dumnezeu poporul pe care mai dinainte l-a cunoscut. Sau nu \ti@i ce zice Scriptura despre Ilie? cum I se ruga lui Dumnezeu ]mpotriva lui Israel, zic_nd: 3 Doamne, pe profe@ii T[i i-au omor_t, jertfelnicele Tale le-au surpat \i eu am r[mas singur \i ei umbl[ s[-mi ia via@a! 4 Dar ce-i spune dumnezeiescul r[spuns?: Mi-am pus deoparte \apte mii de b[rba@i, cei ce nu \i-au plecat genunchiul ]n fa@a lui Baal. 5 Deci, tot astfel, \iΓÇÖn vremea de acum exist[ o r[m[\i@[a, aleas[ prin har. 6 ΓÇö Dar dac[ este prin har, atunci nu mai e din fapte; altfel, harul nΓÇÖar mai fi har. Iar dac[ este din fapte, atunci nu mai e har; altfel, fapta nΓÇÖar mai fi fapt[ ΓÇö.
7 Asta ceΓÇÖnseamn[? Ceea ce caut[ Israel, aceea nΓÇÖa dob_ndit; au dob_ndit ]ns[ cei ale\i. C_t despre ceilal@i, ei sΓÇÖau ]mpietritb. 8 A\a cum este scris: Datu-le-a Dumnezeu duh de amor@ire, ochi ca s[ nu vad[ \i urechi ca s[ nu aud[ p_n[ΓÇÖn ziua de azi. 9 |i David zice: Fac[-se masa lor curs[ \i la@ \i piatr[ de poticnire \i r[spl[tire lor! 10 }ntunece-se ochii lor ca s[ nu vad[, iar spinarea lor s[ le-oΓÇÖncovoi f[r[ΓÇÖncetare.
11 A\adar, zic: Nu cumva sΓÇÖau poticnit ei ca s[ cad[? Doamne fere\te! Dar prin poticnirea lor le-a venit p[g_nilor m_ntuirea, a\a ca lor s[ le a@_@e gelozia. 12 Dar dac[ poticnirea lor ]i este lumii bog[@ie \i dac[ΓÇÖmpu@inarea lor le e bog[@ie p[g_nilor, cu c_t mai mult deplin[tatea lor?!c 13 Dar vΓÇÖo spun eu vou[, p[g_nilord: }n m[suraΓÇÖn
